Mi-am propus să adorm devreme astăzi, dar, nu se poate… Nu până nu scriu ceva. Am încercat să adorm dar gândul îmi zbura la tot felul de lucruri și în general îmi este foarte dor de unele lucruri simple, banale din viața altora…

În primul rând îmi e dor de copilărie… of.. oare cui nu-i e dor? Oricum, eu când zic copilărie mă refer la unele lucruri din copilărie… Sunt genul de băiat care aș putea trăi în același ritm până la capătul zilelor dacă se poate, și așa am fost de când eram copil… Țin minte că eram fan Hi-q (încă pot să zic că sunt) și aflam înainte cu două zile că trupa o să lanseze o melodiei… În tot acel timp îmi băteam prietenii la cap zi și noapte despre ,,noua melodie,, și obsesia mea pentru această trupă.

Eram prin anul 2010 când Hi-q anunțase că vor lansa melodia ,,the one,, și tot în aceeași zi lansase un scurt fragment din noua melodie… Țin minte perfect, 40 de secunde ținea acel fragment… Am ascultat 2 zile la rând acele 40 de secunde până au lansat melodia… câte emoții… Partea amuzantă? 4 ani mai târziu într-o zi când fosta a venit la mine în cameră am pus această melodia… Și ea a spus ,,ciudat,,. Da știu că e ciudat… Așa sunt și eu de fel.

Oricum, au trecut 4 ani de când nu am mai auzit nimic de trupa asta pentru că nu mai există… Sau desființat acum 4 ani… pe 29 iulie parcă fix în ziua în care au împlinit 18 ani… Am copilărit cu ei, m-am îndrăgostit pe melodiile lor și mă regăseam în stilul lor muzical. Acum, au rămas doar amintiri… Ce nu aș da să pot da timpul inapoi…

Încă o chestie de care îmi e dor… e fosta relație… Și când zic asta nu mă refer la ea, ca persoană… Mă refer la momentele trăite cu ea, acele clipe pe care am încercat să le dau farmec și să ne rămână în inimă… Cel puțin în inima mea. Sunt un băiat romantic de fel chiar dacă sunt și puțin împiedicat… Dar au fost câteva momente care pot să zic că mi-au rămas cu adevarat în suflet… Unul dintre ele a fost când fosta a trebuit să aleagă dintre mine și un băiat pe nume Bogdan… Mă așteptam să îl aleagă pe el, dar nu asta conta, important pentru mine a fost că am reușit pe atunci să am o ultimă întâlnire… Țin minte că prin plimbarea noastră am ajuns aproape de locul unde am avut primul sărut, am rupt o floare de pe marginea drumului, i-am oferit-o și i-am zis ,,nu e mult, dar e din inimă,, sau așa ceva… Era vară, o zi călduroasă, am fost pe urmă la locul unde se aduna tot satul așteptând vacile, acolo ne-am așezat și eu am jucat ca un obsedat jocul ,,pou,, 🙂 Ce nebun eram. Apoi ne-am plimbat, timp în care iam pupat mâna din 10 în 10 minute. Era un nărav de-al meu să fac asta. A fost ultima zi din vara aia în care am fost cu ea. Ulterior ea s-a pus oficial chiar și pe facebook cu poze și cu tot tacâmul cu el intr-o relație. Abia vara următoare ne-am împăcat și a stat și cu mine intr-o relație pe facebook… 3 zile :))
Un alt moment frumos a fost în vara următoare când ne-am împăcat… Eram pe un deal, în fața unui cireș, era apusul și noi ne îmbrățișam… Și ne sărutam… Ne strângeam strâns în brațe în timp ce ultimele raze de soare din acea zi bătea peste noi… A fost din nou ceva frumos. În general sunt romantic, genul ăla de băiat cum rar întâlnești în ziua de astăzi. Nu pot să zic că îmi e dor de ea, dar îmi e dor să fiu îndrăgostit… Îmi e dor să iubesc din nou, să sărut din nou, să strâng în brațe… Să pup chiar și mâna… Să trăiesc momente frumoase alături de o fata care să mă iubească. Viața e scurtă, timpul trece iar noi trebuie să adunăm cât mai multe amintiri.
Încă am atâtea lucruri pe care aș vrea să le fac… Nu am reușit să petrec un revelion alături de persoana iubită, o noapte afară la locul nostru… Plus alte lucruri… Probabil,nu o să le fac în viața asta.. Din păcate m-am născut în secolul în care lucrurile romantice, momentele frumoase, nu mai au preț. Secolul în care toți caută fericirea chiar dacă fericirea se află chiar sub nasul lor. Toți își doresc moartea, chiar dacă răspunsul la fericirea lor este chiar lângă ei. E o prostie să crezi că dragostea învinge, e o prostie să crezi în promisiunile persoanei pe care o iubești… E o prostie să crezi că își va da seama intr-o zi de tot ce a trăit, de cât de frumos era și cum niciodată nu va mai avea…
Poate avea sute, zeci, de plimbări la mare și la munte… dar mereu va căuta acel apus pe un deal în care băteau două inimi una lângă alta. E greu să uiți persoana pe care ai iubit-o din toată inima… Dar, știi ce e mai greu de atât? Să uiți persoana care te-a iubit din toată inima. Eu, am rămas cu amintiri frumoase și sper pe viitor să se îndrăgostească de mine o fată care mă va învăța din nou ce e iubirea… Mă va lua de la zero, va trebui să mă învețe să sărut din nou, să iubesc din nou, să zâmbesc din nou și să îmi dăruiesc fiecare secundă inimii ei. Va fi greu, dar dacă va reuși, cea care va reuși va avea parte de toată iubirea mea. Știu și sunt conștient că atunci când o fată își alege iubitul, defapt își alege viitor, așa că voi face tot posibilul ca să-i fac viața cât mai minunată persoanei care mă va alege.
Iar dacă nu voi întâlni pe nimeni, nu e nici o problemă. Am multe amintiri, iar dacă o țin în ritmul ăsta într-o zi nu voi mai deschide ochii.
Trebuie să recunosc că momentan am o viață foarte dezordonată, în sensul că mănânc când apuc, ce apuc, învăț pentru permis când îmi amintesc, mă trezesc și adorm la ore anormale și simt că cedez… nu neaparat mintal, cât fizic. Dar e ok. Ce va fi, va fi, și nu îmi fac griji.
Prin scris mă mai eliberez. E timpul să mă odihnesc pentru că mâine începe o nouă zi, și până la vară mai este.

Citește și  Totul pentru a fi fericit!

Măcar vara singurătatea nu mai e atât de apăsătoare.

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *