O mică răceală și… lămâie 

Titlul reflectă realitatea. Zilele trecute am reușit să răcesc, o răceală stupidă, fără tuse… Doar puțină febră, respirație îngreunată  (pufăiam ca o locomotivă), și o durere în gât destul de rea.

Am dat fuguța la farmacie și am cumpărat primele pastile care mi-au venit în minte pe moment, cumpăr frumos niște nurofen, iau și paracetamol, și  zic ,,hmmm.. ia să iau și ceva care se prepară cu apă,, iar primul cuvânt care imi vine în minte este COLDREX :))

Iau pastilele și pliculețele de coldrex și mă îndrept spre autogară ca să  mă întorc la țară… Oficial încă sunt în vacanță.

Pe drum îmi amintesc că în acea farmacie am o amintire destul de urâtă, acum câțiva ani în urmă am fost la ,,marea bulgăreală,, organizată chiar de farmacia unde am intrat să iau pastile. Țin minte că după bulgăreală ne-au invitat cei de la farmacie la un ceiut fierbinte cu lămâie…. lămâia pacatoasă.

Ia Dan paharul, se rezemă de perete ca șmecherul și începe să sorbească ușor din ceiutul oferit.. Pfoai și să vezi prostie frate, de o dată Dan al nostru începuse să se moaie exact ca un șarpe  (model cobră, an fabricație 1900) dansator, pe ritmul muzicii… La mine nu era muzică dar era o stare de leșin… Mă  las ușor în 4 labe pe jos în farmacie și încerc să mă așez pe undeva, nu vedeam nimic în fața ochilor, nu auzeam decât un țiuit destul de tare și simțeam că plutesc.

Mă așez jos și inchid ochii… Auzul începe să îmi revină, auzeam doar ,,Dan, Dan,, ceilalți din farmacie începuseră să se alarmeze… Deschid ochii și încep să îmi revin. Mă ridic de jos, eram puțin pierdut, mă uit la lumea strânsă în jurul meu și zic ,,hehe, se pare că nu am murit, ghinion,,… Eram pierdut, dar în unele momente îmi place să fac haz de necaz. Toți se uitau la mine ca la un mort, iar eu râdeam și exclamam ,,e de la ceai oameni buni,, :)) Am aruncat ceaiul la gunoi și am plecat la săniuș.. Era a doua oară când leșinam, am leșinat o dată vara, și  o dată  iarna… Mna, să fie complet :))

Pe drum depănam acele amintiri din farmacie și zâmbeam, când de o dată îmi amintesc că am cumpărat Coldrex…. ,,Mane, are aromă de lămâie, ce ai făcut?,, întrebarea asta era în capul meu.

Ajung acasă, scot pastilele, le pun pe masă, când apare mama, se uite printre ele și exclamă râzând ,,ai luat coldrex, stii că are aromă de lămâie nu?,, la care eu murmur printre buze ,,no, ce să fac? Normal că știu, de aia am și cumpărat,, :))

De foarte mult ori îmi place să o trolez pe mama cu diferite glume :))

Pune mama apa pe la încălzit și in câteva minute am coldrexul gata preparat în mână… Uf, câte erau in gândul meu… Ma duc pe terasă la deal, locul unde stau eu de multe ori când e cald afară, mă  uit urât la el acea cană plină cu o substanță lichidă de culoare galbenă și cu aromă de lămâie. Eu de când am leșinat nu am mai pus gura pe lămâie. Îmi fac curaj și dau pe gât jumătate din coldrexul care era în cană… Prima mea reacție a fost ,,iac, ce gust de lămâie are,, dar parcă începuse să îmi placă, așa că fără să stau pe gânduri îl dau tot pe gât. În acel moment mă gândeam, oare să duc cana la vale sau să mai rămân o perioada jos?

Mă ridic și duc cana. Încă așteptam să leșin sau ceva gen, dar se pare că singurul lucru pațit a fost să mi de desfunde nasul și să transpir abudent :))

Pot să zic că mi-am invins teama de lămâi. Am să încerc cu prima ocazie să pap o lămâie  cumpărată de la magazin. Eu trăiam cu impresia că sunt alergic la lămâi, dar se pare că nu e așa. Oricum, sincer aș fi vrut să mor de la o lămâie, ar fi fost o moarte ușoară, dar nu am eu norocul ăsta….

Asta a fost povestea mea cu lămâia, cred ca reacția adevarsă la lămâie a fost doar în capul meu 🙂

Încercați să vă învingeți orice teamă pe care o aveți… Eu dacă nu riscam, probabil muream și uitam gustul lămâii, e foarte bună. Cu prima ocazie o să încerc să mănânc una, sunt curios dacă chiar sunt alergic la ea sau nu.