Sunt miop… Asta o știam de câțiva ani buni, cam de când aveam 18 ani mi-am dat seama că sufăr de miopie. Pentru cine nu știe ce e miopia, miopia este imposibilitatea de a vedea la distanță. Adică, la distanță mare e totul neclar. Nu am probleme cu cititul sau cu orice activitate de aproape, dar când e vorba să fac ceva la distanță apar problemele.
Această miopie în termeni cunoscuți se mai spune și ,,cu minus,,. Cei care au probleme de aproape sunt cu plus… cei la distanță sunt cu minus.
Bun, fix înainte de paște cu câteva zile mi-am făcut curaj să merg la un control mai amănunțit… eram curios să văd cât de gravă e această miopie.
Intru cu tupeu la ,,mobil optic,, din Bârlad, si o doamnă drăguță cu ochelari mă întreabă ce caut aici… Îi spun că sunt miop și că am un astigmatism nu prea mare. Începe să râdă și mă întreabă de unde știu… net.. logic. M-am documentat de câțiva ani, normal.. Știu atât de mult despre ochi încât zici că am studiat la școală așa ceva. Mă duce într-o cameră destul de întunecată, mă pune la un aparat.. casc ochiii acolo și îmi zice să nu clipesc… Apărea o imgine cu o casă, când clară.. când neclară și tot se schimba în funcție de ochiul cu care mă uitam.. După aproape un minut zice ,,gata.. poți clipi, e de ajuns.. ai ușoară miopie la ambii ochi iar la stângul ca bonus ai și un astigmatism,,..
Ce mai.. lăcrimam de bucurie că am avut dreptate, sau de supărare că va trebui să port ochelari?! :))
Mă pune la un panou, 3 rânduri de litere.. aprinde panoul.. Văd literele si fără ochelari, cel puțin primele 2 rânduri… citesc repede primele două rânduri.. să par șmecher nu de alta.. Se uită tipa la mine și zice
– Clar, ai sub -1.
Nu prea știam ce să zic, îmi trântește pe cap o preche de ochelari din fier și îmi pune prima lentilă la ochiul drept.
Mamă ce tare e, zic eu, văd totul mare, pot citi tot.
– nu e bine! Zice doamna..
Și îmi pune a doua lentilă..
– doamnă le văd ceva mai mici si clar…
– cât de clar? Citește
– Foarte clar, îmi sar efectiv în cap
– nu e bine… și schimbă iar lentila…
– Ei acum cum vezi?
– Păi clar.. dar trebuie să mă concentrez parcă puțin.. Adică le văd dar parcă nu vreau să le citesc. Cred ca le vreau pe alea mari :))
– Citeste!
– Citesc toate cele 3 rânduri corect…
– bun asta e, acum să vedem stângul.
La stângul… a trebuit să schimbe cam 3 lentile… Până a nimerit aia bună.
Mergem să îmi aleg rama, tipul de lentilă, și eu.. cu o voce tremurând întreb..
– Doamnă,nu vă supărați.. păreți prea îngrijorată, serioasă, chiar e atât de grav? Am – 10 sau ce? Nu mai pot conduce? Rămân chior?
Deja în capul meu erau fel de fel de idei :))
Se uită la mine, începe să râdă, era prima dată de când intrasem în acea clădire și o vedeam râzând..
– Nu fi fricos, ai – 0,5 la dreptul si – 0,75 la stângul… Poți conduce și fără ochelari dacă nu te deranjează lumina de la semafor. Totuși, sfatul meu ar fi să-i porți.
Eram mai liniștit.. Mult mai liniștit… Se pare că nici strabism măcar nu am.. Pur și simplu ochiul stâng fiind ceva mai avariat, și obosit, nu vrea să mai stea fix.. În linie cu cel drept.
Acum când scriu articolul ăsta am 3 zile de când port ochelari, e… diferit. Nu foarte mult dar e. Am fost pe la țară, unde stăteam cu fosta îmbrățișat și mă uitam la apus…..
Totul era diferit… Mult mai așezat… și mai clar… Era ceva nou… Dar perfect. Dacă inainte ziceam ,,wow,, când vedeam apusul, acum chiar era ,,wow,,.
Știți, după experiența asta am realizat cateva lucruri.. Au fost momente în viață când am vrut să ma sinucid, momente când eram supărat că viața mea e tristă. Acum mă întreb ce simt ăia care nu văd un apus? Eu eram supărat că fata pe care o iubeam își bate joc de mine, atât de supărat încât uitam lucrurile cu adevărat importante. Importante și simple. Pot să merg, să alerg, să văd, să ascult muzică, pot face lucruri pe care alții nu pot. Sunt norocos. E adevărat, port ochelari, dar și fără ei pot juca fotbal, pot face mâncare, pot ieși pe stradă și să recunosc persoanele din jur, e -0,5. Adică e puțin. Aproape insesizabil… e sesizabil doar când sunt nevoit să citesc ceva la distanță… Deci.. Cu sau fără ochelari, tot văd. Și totuși cu ochelari e altă treabă.. E mult mai minunat sa vezi numerele la mașini de la distanță mare, apusul…. Doamne, e așa minunat!
M-am obișnuit destul de repede cu noua imagine. Acum incerc să îmi dau seama dacă eram miop și când eram mic.. Sau a apărut pe parcurs. Știu doar că problemele au apărut o dată cu prima iubire și prima suferință… Cine zice că iubirea nu te schimbă? O ba da… Te schimbă… chiar și fizic.
Asta e fișa…
Nu sunt dioptrii așa mari.. Sunt valori mici. Țin minte că și fosta e mioapă… Hmm.. Oare ce dioptrii are? :)) Ce întrebare și la mine…
Oricum ochii mei miopi, așa cum sunt, au iubit 6 ani o singură fată. Probabil peste ani voi face o operație.. am înțeles că pe la București este o instituție care se ocupă cu așa ceva 🙂 Voi aveți probleme cu ochii? Cât de mult au crescut dioptriile după un an?
Din ce am citit pe net.. la miopi pe parcursul unei vieți cresc maxim 3 dioptrii.. Oare e adevărat?
Proaspat miop. 1.75 si 0.5. Mi-e greu cu intretinerea ochelarilor, ii murdaresc mereu, trebuie sa curat mereu. Nu stiu cum e cu crescutul, dar acum e sigur totul mai clar. Si eu ma gandeam la operatie dar dupa ce am discutat cu mai multi, inclusiv cu cei care au tot citit blogul si mi-au zis ca pot fi diferente in bine sau in rau dupa operatie.
Operatia e ok.. Sunt rezultate aproape 100% mai ales la miopia ta care e destul de mica. E o miopie usoara 🙂 Daca vrei te ajut cu o clinica, e oe facebook si sunt multi care au fost multimiti de rezultate.
Cat despre ochelari.. te vei obinsui.. Spala-i sub un jet de apa si stergei cu laveta. Iar la tine sa ai niste servetele special pentru ochelari… E cel mai bine. Ai sa te inveti.
Daca nu vrei nici ochelari, nici operatie.. poti opta pentru niste lentile moi lunare 🙂 cred ca un 400 lei te scoti pentru un an cu ele. Depinde ce doresti.. Mie chiar au inceput sa imi placa ochelarii