o-sarmana-frunza-de-toamna

,,Eu nu-s decât o frunză, căzută pe cărare
Pe care vântul soartei, o duce în depărtare
Dar ce e pentru tine, o frunză mai puţin,
Când tot pământul este, de-atâtea frunze plin!,,

Fără să îmi dau seama am simțit pe pielea mea aceste cuvinte pe care tocmai le-ați citit, cuvinte care au fost scrise cu multă dragoste și cu multe lacrimi pe felicitarea oferită de ,,Ziua îndrăgostiților,, fostei mele prietene…. A trecut 6 luni de atunci, când pe lângă ultima îmbrățișare am avut și ultimul sărut. Nu despre asta vreau să scriu, vreau să scriu despre anotimpul meu preferat, un anotimp pe care l-am urât la fel cum îl urăsc mulți din cei care citesc acest articol, anotimpul numit ,,vară,,, acel anotimp din an în care doar transpiri și atât. Pentru mine vara este anotimpul în care totul prinde viață, dar uite că în August am reușit să mă simt mai singur ca nici-o dată… Vara aproape a trecut ieșind astăzi să mă plimb, un fior ma cuprins, nici o rază de soare, un scenariu de-a dreptul apocaliptic rupt din păcate din acele filme de groază. Știu, orice anotimp lângă persoana iubită poate fi minunat, nu e important timpul atâta timp cât ești lângă ea, însă eu nu am cum să compar anotimpurile între ele fiindcă iarna nu prea am fost cu ea… Au fost 3 ani, dar nu 3 ani compleți eu fiind doar vara lângă ea, poate de asta iubesc acest anotimp enorm de mult!

Astăzi am avut curajul să ies să mă plimb, să merg mult mai departe spre ieșirea din micul meu orășel…. Locurile care altădată erau minunate, astăzi erau pălite, lipsite de culoare, de viață. În capul meu se trezise un moment pe care cu siguranță nu am să îl uit prea repede, era vara anului 2014 și venisem la țară unde speram să trăiesc clipe minunate alături de ea 🙂 Visam să mergem noaptea la locul nostru să ne așezăm jos îmbrățișați și să privim la stele, să le numărăm și să ne punem o dorință care să se împlinească mai târziu.. era unul dintre lucrurile care chiar speram să se împlinească, chiar îmi doream… Țin minte că prima personă pe care o întâlnisem când am venit în acea vară a fost o amică de-a ei care a zis ,,Dane, îmi pare rău dar Leo a ta sa îndrăgostit de unul de pe Facebook,,… În gândul meu o sumedenie de întrebări zăceau ,,What, de pe facebook? Pe bune?,, Să plâng sau să râd? Îmi iau inima în dinți și intru pe facebook, fac niște cercetări și chiar așa era… Leo a mea, era îndrăgostită de un băiat pe care nu îl văzuse decât pe facebook. Cu părere de rău știam că era timpul să mă retrag și să o las în pace așa că planific o ultimă întâlnire cu ea, ne-am văzut, ne-am plimbat, sărutat, iar în drum spre casă am rupt o floare pe care iam oferito, era o floare simplă de pe marginea drumului, a zâmbit și a luat-o acasă…. Vedeți? Iarna nu poți face aces gest :)) În fine, cu lacrimi în ochi mi-am luat adio de la ea și mi-am schimbat planurile, am început să joc fotbal cât mai mult timp posibil. Ultima dată când vorbisem cu ea în acea vară a fost cu câteva ore mai târziu când era supărată că nu avea telefon să vorbească cu acel băiat așa că i-am oferit telefonul meu să vorbească, iar drept răsplată a pus niște băieți de acolo să mă bată.. Bine că nu sa întâmplat asta, dar probabil era un mod ca să îmi arate că tot ea a câștigat.. ce a câștigat ea știe. Aia e fost ultima dată în acea vară pe care am irosito pe teren, și totuși nu o trec ca o vară pierdută.

Citește și  Mai merge cineva cu trenul?

Apoi a urmat vara anului 2015 în care ea sa îmbolnăvit și a avut nevoie de mine… Ne-am împăcat și am avut momente frumoase și în acea vară, momente greu de uitat! Am iertato atunci fără să-i reproșez prea multe, am crezut în vovea ei. Oricum nici aia nu a fost o vară pierdută, chiar deloc!

O vară pieredută știți care e? Aia de la care nu te aștepți la nimic și nimic din ce îți dorești nu ți se împlinește. Pentru mine ,,vara asta 2016,, a fost o vară pierdută, de la început până la final. Nici măcar un fotbal, nici măcar  o relație nimic. Fosta a plecat în afară, ca de obicei fiind o fire egoistă nu ia păsat prea mult de nimic și a dat bir cu fugiții.. Așa a făcut mereu. Astfel rămânând aproape singur, fără prea mulți amici, fără iubită, fără nimic. Imaginați-vă că aveți tot ce vă doriți, iar într-o dimineață vă treziți fără nimic, cum sună? Rău nu? Ei bine cam așa sunt eu!

Dar nu vreau să îmi plâng de milă, a fost o vară idioată, plină de momente idioate. Totul se poate schimba într-o secundă, nu? Ei bine, aștept acea secundă de ceva timp și sper să vină din nou.. Nu cu speranța că îmi va salva vara asta idioată, ci cu speranța că vara viitoare va fi mai bună! Asta dacă av exista vre-o vară viitoare și nu vine sfârșitul lumii până atunci. Încă am multe vise de împlinit, multe momente de trăit.

Eu merg pe ideea că ,,Peste douăzeci de ani vei fi dezamăgit din cauza lucrurilor pe care nu le-ai facut, nu din cauza celor pe care le-ai făcut,, așa că sper să nu regret multe 🙂

Da, vara, anotimpul meu prefreat. Multe amintiri, sărutări, îmbrățișări și clipe minunate. Nopți pierdute la telefon, primii fluturi și tot ce este mai frumos pe lume!

Ciurcas Dan Gabriel (administrator)

Timid, visător, romantic, idealist, om, sunt doar câteva cuvinte care mă pot descrie.
Scriu din plăcere despre tot ce îmi tună în cap, am 23 de ani și până în prezent am iubit doar o fată cu care am fost împreună timp de 3 ani, pot spune că deseori ea este sursa mea de inspirație.
Mai multe puteți afla citind blogul meu, aici este locul în care îmi împart gândurile, ideile cu voi :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.